Cântecul cetinii:

Festivalul „Cântecul Cetinii” se desfăşoară anual în ultima duminică din luna august. Acesta a avut în 2006, invitaţi din străinătate, iar în ultimii ani a adunat în medie 5000 de spectatori.

Crăciunul/Colindele:

În Dorna Arini, Crăciunul este sărbătoarea care se pastrează, poate, mai mult decât în alte părți, fără mari abateri de la tradiție. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarna.

Colindele rostite de Crăciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, în Dorna Arini fiind atestate încă din Evul Mediu.

Răsplata tradițională a micilor colindători constă în colăcei, mere, pere și nuci dar în zilele noastre gazdele ofera mai ales bani și dulciuri.

Anul Nou

În nici o altă parte a țării repertoriul Anului Nou nu cunoaște o atât de mare varietate și bogăție de manifestări folclorice ca în Bucovina. Transmise pe cale orală din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până in zilele noastre ca niște spectacole grandioase care concentrează, ca și în trecut, atenția întregii colectivități.

La cumpăna dintre ani, în Dorna Arini te întâmpină o atmosfera unică, de intensă trăire emoțională care, de cele mai multe ori, reflectă o realitate cotidiană, legând punți nevăzute între om și cosmos, între om și mediul înconjurător, între om și semenii săi.

Amintim cetele de mascaţi, jocuril caprei, ursului, căiuților și cerbului.

Boboteaza

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarna și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul nașterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară în comuna Dorna Arini.

BOBOTEAZA, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.

În ajunul Bobotezei este datină în Doma Arini să se umble cu „chiralesa” (Slava Tie Doamne -în limba greacă), la care iau parte o mulțime de copii şi adulţi. Cu trăistuţele pregătite pentru daruri, aceştia pornesc din zori prin sat împreună cu preotul paroh şi strigă la poarta gospodarului „chiralesa Doamne”, vestind apropierea slujitorului cu botezul.

Sâmbra oilor

Măsura oilor sau sâmbra oilor a rămas până în zilele noastre o complexă sărbătoare pastorală care se desfășoară la începutul lunii mai, odată cu formarea stânilor sau cu deplasarea turmelor în zona pășunatului de vară. Este un obicei cu multiple conotații – economice, sociale, estetice, distractive – la care participă întreaga obște a satului. Acum, în cadrul sărbătoresc, original și pitoresc, se desfășoară, după tradiții seculare, întâiul muls al oilor, consemnându-se drepturile la cota-pate din produsele lactate ale fiecărui proprietar de oi.

Olăritul

Olăritul reprezintă o îndeletnicire pe care noi românii o moștenim din adâncul timpurilor, de la îndepărtații noștri strămoși din neolitic, dar totodata a fost și este una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice.

Prin formă, proporții, decor și culoare vasele de orice tip au întrunit pe lângă rosturile practice și virtuți artistice decurgând din știința, inventivitatea și imaginația meșterului popular, din stăpânirea tehnicilor și a meșteșugului.

Meșteșugul olăritului avea în primul rând un rol practic, dar ceramica este folosită și în scop decorativ, în construcții sau pentru anumite ritualuri. Locuința țărănească cuprinde o varietate de vase de lut – oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri, blide, oale pentru ținut laptele, oale enorme în care se pregătea mâncarea pentru sărbătorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării etc.

Citeste mai mult…